AGETIVOS E PRONÙMENES DIMOSTRATIVOS Sos agetivos

AGETIVOS E PRONÙMENES DIMOSTRATIVOS
Sos agetivos dimostrativos sunt elementos de sa limba, e no isceti de sa sarda,
chi dant unu riferimentu de tipu ispatziale a sas cosas chi sunt a inghìriu a sa pessone
chi faeddat. Si cuncordant cun su gènere e su nùmeru de sos nùmenes,
acumpangende·los e cumpletende·los, e si impreant pro inditare sa distàntzia relativa
intre duas o prus pessones o ogetos.
Sos agetivos dimostrativos in sardu ant custos balores:
• Distàntzia curtza pro su chi pertocat s'ispàtziu: custa butega est serrada; custu
pitzinnu est abbistu.
• Distàntzia curtza pro su chi pertocat su tempus: apo a bènnere custu sero;
custu mangianu b'aiat fritu.
• Distàntzia mèdia pro su chi pertocat s'ispàtziu: cussas pitzinnas sunt amigas
meas; cussos libros sunt nieddos.
• Distàntzia mèdia pro su chi pertocat su tempus: istasero non chèrgio a
mandigare cussas cosas; cussas atintziones chi amus a chèrrere.
• Distàntzia longa pro su chi pertocat s'ispàtziu: cudda butega mi paret serrada;
cuddos atletas sunt impressionantes!
• Distàntzia longa pro su chi pertocat su tempus: Cuddos tempos de tando giai
non torrant prus!; m'ammento de cudda fèmina chi como non b'est prus.
Sos agetivos dimostrativos sunt
1° gradu de
distàntzia
2° gradu de
distàntzia
3° gradu de
distàntzia
A curtzu a sos
interlocutores
A tesu a su chi
A tesu dae sos
faeddat e a curtzu a interlocutores
su chi ascurtat
Maschile singulare
custu
cussu
cuddu
Feminile singulare
custa
cussa
cudda
Maschile plurale
custos
cussos
cuddos
Feminile plurale
custas
cussas
Cuddas
Currispondèntzia
cun sos avèrbios
inoghe
In cue
In cuddae
De importu: sos agetivos dimostrativos sunt sos matessi che sos pronùmenes
dimostrativos ma b'at una diferèntzia intre issos chi est:
• Sunt agetivos cando b'at unu nùmene a curtzu
• Sunt agetivos cando sighit unu nùmene
(custu libru est interessante, cudda butega, cussas pitzinnas, custos pipios etc.)
• Sunt pronùmenes cando NON b'at unu nùmene a curtzu
• Sunt pronùmenes cando sostituint sos nùmenes
(custu no at cumpresu nudda; cussu mi paret s'allenadore; cudda fiat sa sorre de su
babbu de s'amigu tuo etc.)
Cusiosidade: in ispanniolu esistint sos agetivos pronùmenales neutros
esto-eso-aquello chi in sardu si traduent semper custu-cussu-cuddu.
Currispondèntzia cun sas àteras limbas:
A curtzu a sos
interlocutores
A tesu a su chi
A tesu dae sos
faeddat e a curtzu a interlocutores
su chi ascurtat
Maschile singulare
sardu
ispanniolu
frantzesu
inglesu
italianu
custu
este
ce/cet
this
questo
cussu
ese
ce/cet
that
quello
cuddu
aquel
ce/cet
that
quello
Feminile singulare
sardu
ispanniolu
frantzesu
inglesu
italianu
custa
esta
cette
this
questa
cussa
esa
cette
that
quella
cudda
aquella
cette
that
quello
Maschile plurale
sardu
ispanniolu
frantzesu
inglesu
italianu
custos
estos
ces
these
questi
cussos
esos
ces
those
quelli
cuddos
aquellos
ces
those
quelli
Feminile plurale
sardu
custas
cussas
cuddas
ispanniolu
estas
esas
aquellas
frantzesu
ces
ces
ces
inglesu
these
those
those
italianu
queste
quelle
quelle
De cunsiderare chi in frantzesu su gradu de distàntzia benit ispetzificadu e acraradu
gràtzias a su cuntestu e a sas partigheddas -ci e -là, postas a pustis de sos nùmenes. Sa
distàntzia de sas cosas est una chistione chi vàriat de limba a limba, ma in generale si
podet nàrrere chi: -ci ìnditat una distàntzia curtza mentres -là ìnditat una distàntzia
manna. Sa matessi chistione balet pro s'inglesu chi tenet duos grados ebbia de
distàntzia: a curtzu, cun this e these, e a tesu cun that e those. In italianu esistit finas
codesto e ìnditat cosas o personas chi sunt a tesu de chie faeddat e a curtzu de chie
ascurtat.
Cando in sa matessi frase b'at unu agetivu e unu pronùmene, cust'ùrtimu si ponet a sa
fine, comente in s'esempru: custa pinna e cussa.
Cando pretzedit su pronùmene relativu chi si sostituit cun s'artìculu determinativu,
comente in s'esempru: su chi t'apo naradu est beru; sa chi narat fàulas no est amiga
mea; naro custu a sos/sas chi sunt inoghe.
Arresonu
Màriu
Apo bidu chi ses passada a domo pro fàghere cudda cosa...
Lìdia
Eja, so passada custu mangianu chitzo a domo tua!
Màriu
Bene meda, so cuntentu ca apo agatadu custa solutzione pro
sas bentanas meas
Lìdia
Eja, custas de inoghe non fiant brutas meda, mentres cuddas
chi dant a sa corte fiant brutas de ludu, de muscas mortas, de
totu...unu disisperu!
Màriu
Andat bene! Gràtzias! Custu lunis ti pago su traballu
Lìdia
Andat bene, si no est custu lunis at a èssere a s'àteru.